Capitolul IV

POATE MAI TARZIU…

Dar ca sa vorbesti cu cineva trebuie sa fii ascultat….
Alex nu vroia sa vorbeasca, cu atat mai putin sa asculte.Deja luase o hotarare in ceea ce o priveste pe Ana.
“Asculta!Nu poti veni asa de la o zi la alta.Credeam ca am luat o decize gresita in ceea ce o priveste pe Mandy,dar se descurca de minune.Trebuia sa iau decizia asta mai demult.”
“Atunci..(nu mai este cazul sa iti spun ca locul meu este aici..in firma asta,aproape de tine,aproape de ceea ce imi doresc)..sper sa realizeze Mandy tot ceea ce eu nu am putut realiza!”
Nu i-a fost usor sa ia hotararea asta pentru ca Ana nu era genul care sa renunte asa usor,dar recunostea si ea cand lupta era pierduta.
Cat despre Alex…El nu isi dadea seama de greselile pe care le facea decat atunci cand acestea se intorceau impotriva lui.
In timp ce Ana parasea firma,Mandy se asigura ca aceasta stia drumul spre iesire.
”Ce pot sa spun Ana..cand sunt buna,sunt buna,dar cand sunt rea sunt chiar mai buna!”
Nimeni nu o mai auzea acum..in capul Anei rasuna alta voce..cea care ii spunea ca nu trebuia sa se intoarca de la bun inceput..acum stia ca indiferent de ce se v-a mai intampla,firma si Alex nu mai erau ale ei .
Se spune ca daca viata iti da lamai, trebuie sa faci limonada dar cu siguranta partea buna din tot ceea ce se intamplase nu era Mandy, lovindu-se cu capul de usa de la intrare in “drumul ei” spre iesire , varsand cafeaua pe camasa ei alba,abia luata de la curatatorie.
“Andreeeeeeeeea!!!!!! Cafeaua asta arde ca focurile iadului.”
“Daca va intreb de unde stiti asta o sa imi taiati din salariu?!”

Capitolul III
INCA PUTIN!

“Sunt doua tipuri de persoane..unii care intra in viata noastra pentru a ne invata o lectie, pentru ca mai apoi sa plece, si mai sunt cei care intra in viata noastra ca sa ramana,acolo,pentru totdeauna!
Mereu m-am intrebat ce fel de persoana e Alex.Nu parea genul care sa “fie doar in trecere”.Dar a iesit din viata mea la fel de repede cum a si intrat.Si totusi cand a intrat, nu ma asteptam sa ii deschid,dar a reusit cumva sa treaca peste toate masurile mele de siguranta..Ce naiva…inima naiva!!!!!Si deci,ce lectie am invatat de la El?
Cred ca am invatat ca fericirea depinde numai de tine.Nu te astepta sa faca altcineva asta in locul tau.Fericit esti cat inca nu constientizezi,ca iubesti defapt, o persoana pe care doar aveai impresia ca o cunosti.Cand “iubirea” te face sa te simti nefericit,atunci depinde numai de tine sa fi fericit...”
Cu asta se trezise in cap Ana in dimineata urmatoare.Parea sa fie o zi lunga.
“Iti spun Carla,o sa ma duc chiar acum la birou.Am muncit prea mult pentru ca cineva precum M. sa obtina toate meritele.Nu pot sa plec asa.”
“Uiti ca nu este nevoie “sa pleci asa”.Poti sa ramai, ca sa dovedesti ca inca mai ai multe de oferit si tu meriti promovarea…dar asta o sa te faca fericita?”
“Poate nu o sa ma faca pe mine fericita,dar sigur o sa sterga zabetul cuiva e pe fata.”
“Ce e mai importanta…fericirea ta sau fericirea ei?”
“….”
“Ana?!?”
Ana deja stia ce avea de facut…
Cand a ajuns la birou, M. era deja instalata si incepuse sa dea ordine.
“Andreea,stii doar ca imi place cafeaua fierbinte!Vreau sa vad cum mi se aburesc ochelarii!!!Si de ce nu ai venit cu cana mea de la Starbucks?De ce nu am si biscuiti langa cafea si de ce nu ai pus mai mult zahar,asa cum ti-am spus?”
“Andreea,de ce nu pot sa sar pur si simplu pe geam si sa fac o favoare lumii?”gandea Andreea-secretara-care-isi-uraste-in secret-sefa-si-care-ar-taia-franele-de-la-masina-ei-doar-ca-sa-fie-cea-care-o-sa-primeasca-toate-multumirile-cand-scorpia-nu-o-sa-isi-mai-fataie-fundul-prin-firma.
“Buna dimineata Mandy!”,spuse Ana cu o voce grava,dar nu astepta niciun raspuns si se indrepta spre biroul lui Alex.
“Trebuie sa vorbim!”

...